A revenit în România să se implice pentru orașul natal – astăzi este în cursa pentru Consiliul Local Brașov

Un interviu cu Robert Marian

Astăzi povestim despre Robert, un tânăr român care a plecat din România la finalul liceului, s-a întors înapoi acasă, iar astăzi este în cursa pentru Consiliul Local Brașov. La finalul liceului a decis că vrea să aibă parte de o studenție la distanță de casă, a văzut decizia aceasta ca fiind următorul pas natural în procesul de maturizare. Astfel, timp de 5 ani a locuit și studiat în Viena și timp de 1 an a locuit în Rotterdam.

Pe lângă facultate Robert a încercat să fie activ în anii de studenție și timp de 2 ani s-a implicat full-time în AIESEC cea mai mare asociație de studenți din lume. Oportunitățile l-au dus în ipostaza ca la doar 20 de ani să aibă responsabilitatea de a gestiona un buget de 80.000 de € și coordona 100 de membri.

Apoi, aproape un an și jumătate a muncit pentru o companie de transport și logistică din sudul Vienei, iar acum ne povestește ce l-a adus înapoi acasă.

Cum reușeai să îți gestionezi timpul în funcția de președinte?

Chiar dacă era voluntariat, trebuia să aloc cel puțin 40 de ore pe săptămână pentru că erau mai multe responsabilități. Totul a durat un an și jumătate, timp în care am fost președintele biroului din Viena. Cea mai mare provocare a fost coordonarea celor 100 de membri organizați în vreo 20 de echipe, din 6 departamente.

,,Nu sună mult când te gândești la sumele din mediul de afaceri, dar la 20 de ani, când conduci 100 de membri și împreună cu echipa ești responsabil să atragi 80.000€ exclusiv din donații și venituri generate din evenimente corporate, totul devine o provocare.”

Când ai luat decizia de a te muta înapoi acasă?

De când am plecat în Viena în 2008 știam că la finalul studiilor o să mă întorc acasă la Brașov.

Ce te-a determinat să te întorci înapoi acasă?

Viena, Rotterdam sunt locuri puse la punct. Știam că acasă pot fi mai util dacă mă întorc și mă implic. M-am implicat ca voluntar la evenimente foarte faine în care am crezut și care au dovedit apoi că sunt valoroase și că oamenii le așteaptă an de an și le apreciază.

Festivalul Amural este cel mai bun exemplu. La primele două ediții îmi permitea programul la serviciu să îmi iau concediu și să mă implic zi și noapte pe perioada festivalului.

M-am implicat și civic, ca voluntar pentru alegeri. De fiecare dată când erau alegerile și dacă puteam, îmi luam concediu pentru câte o zi ca să merg ca observator sau ca reprezentant în secții de votare.

Ce te-a determinat să faci voluntariat?

Mi se pare important să facem asta, ca să contribuim la garantarea corectitudinii în procesul suprem al democrației. Da, <<râzând>> de cele mai multe ori îmi folosesc concediul pentru proiectele în care mă implic ca voluntar.

În Brașov am fondat Honterus Alumni Club după stilul anglo-american – clubul absolvenților Colegiului Național Johannes Honterus. Prin Honterus Alumni Club derulăm proiecte pentru școală, pentru elevi și pentru absolvenți. Proiectele le finanțăm prin donații de la firme partenere și din contribuțiile absolvenților care sunt membri înscriși în Club.

În ce alte proiecte mai ești implicat?

Sunt și în Consiliul Director al Forumului Democrat German din municipiul Brașov. Fac parte din minoritatea germană și mi se pare important ca noi, generația mai tânără, să preluăm ștafeta și să ne implicăm să continuăm limba, cultura și tradițiile săsești. Anul ăsta candidez la Consiliul Local Brașov din partea Forumului German.

Forumul German nu e partid, e organizație de minorități, de aia este eligibil să participe la alegeri. Totodată, în Consiliul Local merg să mă implic pentru Brașov, pentru orașul care mi-a fost „acasă” chiar și în cei 6 ani în care am fost plecat.

Ce te-a făcut să realizezi că poți să faci mai multe pentru Brașov?

Consider că pot fi mai util acasă și să aduc o contribuție mai mare decât aș fi putut în Viena sau Rotterdam, și o fac și cu mai multă implicare, ambiție și emoție pentru că e pentru țara și orașul meu natal, pentru „acasă” al meu.

Ce factori ai avut în vedere atunci când ai decis că vrei să revii în România?

Pe partea administrativă au fost câțiva pași de făcut. Nu grei, dar nici puțini. Trebuia să anunț administrația locală că renunț la reședință, trebuia închis contul la bancă, trebuiau anulate și terminate toate contractele, abonamentele și tot așa.

Totuși, unele tot îți scapă și primești după un an pe mail înștiințare că datorezi 70€ pentru abonamentul din ultimul an pe care nu l-ai folosit, dar pentru că nu l-ai anulat, s-a continuat. După 5 ani de Viena mi-am făcut o listă în notițe pe telefon cam cu 6 luni înainte să plec, unde completam toate abonamentele și contractele care trebuie terminate. Unul tot mi-a scăpat…

Povestește-ne despre prima lună înapoi acasă. Care au fost aspectele pozitive? Care au fost aspectele negative? 

Cel mai frumos lucru a fost momentul în care mă reîntâlneam pe stradă cu oamenii și bucuria pe care o trăiam când le spuneam „Gata, m-am întors acasă!”. Dar pe de altă parte, a fost greu să realizez că așa cum viața mea a continuat, așa a continuat și viața lor.

Deși unii prieteni au rămas în oraș, mulți dintre oamenii cu care am avut foarte multe în comun, nu mai erau acolo – nu mai eram ca în liceu. Asta e important de realizat când pleci, că așa cum viața ta se schimbă, se schimbă și viața lor.

Ce ai aflat ulterior despre tot acest proces, dar ți-ar fi plăcut să știi înainte să te muți?

Să fiu conștient că atunci când mă întorc acasă nu o să continue tot de parcă nu am fost niciodată plecat și prieteniile trebuie din nou construite.

Cum te simți acum că te-ai întors în România și ce sfat i-ai da cuiva care vrea să revină?

Mă simt foarte bine și sunt fericit că am revenit acasă. Iar ca sfat aș da unul singur, acela că deși va fi greu și probabil lucrurile nu vor fi fix așa cum le-ai lăsat când ai plecat, România și orașul tău au nevoie de tine și poți fi foarte util aici.

Publicat de Loredana Dobrea

Sunt sociolog colaborator în cadrul Institutului Național de Cercetare și Formare Culturală, absolventă a Masterului de Antropologie și Dezvoltare Comunitară și sunt pasionată de zona culturală și social media. Îmi place să mă inspir din experiențele trăite alături de oamenii din jurul meu și mi-ar plăcea să ofer și eu, la rândul meu, inspirație. Totodată pe îmi doresc să dezvolt proiecte pentru comunitate și educație. În timpul liber îmi exploatez creativitatea prin intermediul voluntariatului și activităților creative. Un vis foarte nebunesc este să călătoresc în Asia.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: